A treia zi de dans, un moment psihologic dificil: după ce m-am dat jos cu greu din pat dimineaţa, toată ziua am învârtit în minte gânduri sumbre despre cum se va sfârşi pentru mine această săptămână. Oboseala începe să-şi arate colţii, dar am rezistat situaţiei, acum am convingerea că voi ajunge la bun sfârşit :) Mâine cu siguranţă voi avea o nouă formă de febră musculară, după exerciţiile de întindere făcute azi...
Acum câteva cuvinte despre ce s-a mai întâmplat ieri şi azi, selectiv. Criteriul de selecţie principal: să nu strict supriza de duminică! Aşa că vor fi o mulţime de lucruri pe care le voi trece sub tăcere, deşi ele sunt foarte faine ;) În plus, mi-am propus să nu-mi ia mai mult de 30 de minute scrierea articolului, că trebuie să mai şi dorm.
Cele mai de reţinut exerciţii (sic!) şi pe care le puteţi încerca şi acasă, cu prietenii şi poate şi cu câţiva necunoscuţi:
- masajul în grup. Sigur aţi ciulit urechile, mă rog, căscat ochii la aşa ceva, hihi! Ştiu eu sigur pe cineva care a făcut asta, nu spun cine, aştept să se auto-denunţe :D. Pe scurt, într-un grup de 6-7 persoane fiecare primeşte, pe rând, energie de la colegi, sub forma unui masaj şi a unui exerciţiu de balansare, în cursul căruia se lasă pur şi simplu sprijinit de braţele şi umerii colegilor. În tot acest timp, persoana stă cu ochii închişi. Senzaţia de relaxare e atât de puternică şi de faină, că ai vrea să nu se mai termine exerciţiul. Cel puţin atâta vreme cât tu eşti persoana cu ochii închişi.
- dansul cu ochii închişi. E un exerciţiu de percepere a spaţiului şi a celorlalte persoane care umplu spaţiul în care eşti. Dansul începe individual, după care trebuie să-ţi găseşti un partener (zic un partener, aşa, generic, nu ca genul ar conta) şi să dansaţi împreună. După care să schimbi partenerul. În tot acest timp eşti cu ochii închişi, aşa că cel mai probabil nici nu vei şti cu cine ai dansat :) E o experienţă cu totul specială de comunicare, nu o pot descrie, trebuie încercată.
- dansul în contratimp: exersaţi un pic de disco, latino sau breakdance pe muzică de Bach. Sau încercaţi miscări de balet clasic pe Nightwish sau SOAD...
- mişcările simultane pe ritmuri diferite: încercaţi să vă mişcaţi braţele foarte lent în vreme ce alergaţi sau să produceţi mişcări agitate ale torsului în vreme ce picioarele se mişcă de parcă ar fi plantate în podea...
Poate nu am explicat eu într-o manieră foarte convingătoare ce şi cum se întâmplă, dar vă asigur că fiecare asemenea exerciţiu dă o senzaţie deosebită şi e o experienţă de cunoaştere. Cu o condiţie, of course: să te laşi în voia ei. Ştiu că azi în timpul cursului mă miram cum naibii am ajuns să fac asta abia acum! Şi cât de frumos ar fi dacă asemenea experienţe nu ar fi doar experimente de moment, ci ar intra în firescul cotidianului.
Poate v-aş mai plictisi pe-aci cu reflecţiile mele, dar am trecut şi de minutul 46 şi nu mai ştiu nici dacă mai e apă caldă. Mă duc să dorm. Cu ochii închişi.
P.S. Faceţi-vă careva un pustiu de bine şi treziţi-mă şi pe mine, pliiiiizzzzzz!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu